Plăceri nevinovate

reteta ciocolata de casaCând eram eu mică mică, ai mei primeau lapte praf mereu de la serviciu. Și pentru că nu prea aveam ce face cu el, mama ne făcea mereu ciocolată de casă. Nu am să uit niciodată cum așteptam cuminți să o taie și chiar dacă de multe ori nu se întărea îndeajuns și ne mai moscoleam pe degete sau trebuia să o mâncăm cu lingurița, pentru noi nu conta. Ne descurcam cum puteam mai bine și nu ne păsa prea tare, pentru că se mânca oricum.

Au trecut câțiva ani de atunci și parcă și ciocolata de casă a rămas undeva în urmă. Am mai cumpărat eu „batonul copilăriei” din comerț, dar gustul e undeva pe lângă, nu-l atinge și nici nu provoacă amintiri. Și pentru că dorul era mare și dorința de a încerca să o fac eu și mai mare m-am conformat. Am făcut-o de 3 ori în vreo două săptămâni. Prima dată nu mi s-a închegat și s-a mâncat cu lingurița. A doua oară a ieșit perfectă, iar a treia oară (adică acum) este de două ori perfectă! :)) Da, știu, mă laud, dar chiar sunt mândră de cum a ieșit!  Citește mai mult…

Plăceri nevinovate

briose cu ciocolataE vineri, e aproape weekend. Ce înseamnă asta? Vă spun eu: că trebuie să iasă fum din bucătărie :)) Bine, ideal ar fi să nu iasă, dar mi-a plăcut mie cum sună asta. Pentru astăzi mă gândeam să notez o rețetă pe care cred că am pierdut-o și regăsit-o de vreo 6 ori, așa că e cazul să iau măsuri. Și da, exact cum spune și titlul este vorba despre brioșe cu cacao și ciocolată albă. Nu am putut însă să rezist fără să folosesc și ciocolată cu lapte, așa că mai bine le spuneam briose cu cacao și ciocolată.  De fapt, cred că termenul corect ar fi muffins, nu brioșe. Dar oricum le-ar spune rămân preferatele mele pentru că ador să le fac, ador cum miros, ador cum arată!

Sunt delicioase ambele variante și nu o spun eu, ci colegii de clasă ai surorii mele, căreia i-am făcut 3 ture de brioșe pentru  un proiect la școală. Se fac extrem de repede, nu necesită abilități de extratereștii, deci le poate face și un copil de 12 ani. Nici timp mult nu necesită, deci e o rețetă numai bună pentru cei care se află într-o continuă alergare.  Citește mai mult…

Plăceri nevinovate

tort amandinaTortul amandină a fost dedicat aniversării prietenului meu, dar nu am avut timp să notez rețeta până acum. De fapt, am pe birou un teanc de hârtiuțe cu diverse rețete care mă strigă să le fac vedete. Dar să ne întoarcem la tort. Am răscolit multe – enorm de multe pagini cu torturi de pe blogurile culinare în speranța că voi găsi un tort clasic, fără fructe, fără ingrediente la care mă uit ca mâța-n calendar. Greu dom-le greu! E plină lumea de torturi, dar e greu când ești mufturos. Așa că am apelat la varianta old-school: rețetele din revistele Practic în bucătărie. Și cum mama era o împătimită a acestei reviste, am fost nevoită să răscolesc teancuri, pentru un amărât de tort. Dar a meritat pe deplin efortul. Pentru că tortul amandină e atât de delicios, de dulce, de însiropat că ți se topește în gură. Ideal în porții mici, savurat încetișor, neapărat cu ochii închiși ca să simțim savoarea. Se face destul de ușor și nu necesită cine știe ce bătăi de cap. Citește mai mult…

Plăceri nevinovate

Dacă e august înseamnă că e motiv de tort. Și cum nu toți ai mei se împacă cu gusturi mai altfel ale diverselor torturi, am recurs la unul clasic. Dar pe cât de ușor a fost de făcut, pe atât de greu a fost de găsit o rețetă care să nu includă în compoziție vișine, stafide sau alte alea. Să fie cu multă ciocolată. Să fie generos ca porție. Și să se topească în gură. Să fie un tort ciocolatos, ușor și răcoros. Mă surprinde faptul că netul este plin de rețete de torturi, ba cu nucă, ba cu fructe și mai puțin plin cu ceea ce îmi place mie:)) Așa că am combinat de colo cu ceva de colo și a ieșit un tort format dintr-un blat tăiat în trei, cremă și glazură. Foarte ușor de făcut, dar și mai ușor de consumat.

L-am făcut de două ori în două zile, unul rotund pentru acasă, altul dreptunghiular pentru colegele de serviciu ale mamei. Citește mai mult…

Plăceri nevinovate

SONY DSCCă tot e vară, soare, cald și super multă zmeură în gradină m-am gândit să fac ceva cu ea. Ce-i drept ne-am cam plictisit să mâncăm mereu și să o adunăm :)) Sună a lene, nu? Întotdeauna am zis că e foarte aiurea vara când totul e din belșug, să zicem zmeura, că ea e vedeta astăzi, poate prea din belșug, ca apoi atâtea luni să-i ducem dorul.

Rețeta de astăzi conține zmeură, așadar fugiți de adunați. Nu am mai făcut-o, nu am mai mâncat deci nu știam în primul rând dacă îmi place. Nu mănânc fructe decât în forma lor naturală, în rest în nimic altceva. Tocmai din cauza asta am ales să fac o tartă cu zmeură, pentru că zmeura rămâne întreagă la final :)) Nu am avut nici tavă pentru tartă, dar nu m-am lăsat împiedicată de acest lucru. Am folosit o tavă rotundă, de pizza, cu diametru 26 cm.  Citește mai mult…

Plăceri nevinovate

SONY DSC

Probabil că  unii dintre voi știți deja că zilele trecute a fost ziua soră-mii (mda, și-a mea) și am încercat și reușit să mai bifez o rețetă. Vedeta zilei a fost tortul egiptean care n-a prins deloc la al meu, spre nerușinarea lui!!! (asta o zisei așa, că știu că citește asta). Nu e deloc complicat de făcut, trebuie doar niște răbdare pentru spart nuci și pentru copt trei blaturi separat. Cremele pentru tortul egiptean sunt două la număr, ușor de făcut, iar gustul este ceva de vis.

Așadar, pentru 1 blat avem nevoie de  2 albușuri, 2 linguri de zahăr , jumătate de lingură de făină și 50 de grame alune sau nuci măcinate.  Batem albușurile spumă,  adăugăm zahărul și mixăm în continuare. Apoi cernem făina și-o încorporăm împreună cu nucile/alunele cu telul, nu mixerul, ca să rămână pufos.  Compoziția se întinde pe baza unei forme de tort și se bagă la cuptor până când se rumenește.  (eu am folosit una de 26 cm). Sinceră să fiu, când am văzut cât de fragile sunt blaturile m-am cam speriat, dar la final chiar a ieșit totul ok :)) Citește mai mult…

Plăceri nevinovate

SONY DSCÎn ultima vreme îmi place să cred că am progresat într-ale bucătăriei, mai exact în prăjitureală. Mâncare vedem noi cine-o face, nu-i bai, că nu cred că o să mor de foame. Am încercat acum ceva timp o rețetă de prăjitură cu finetti, primită de la mama prietenului meu și rezultatul a fost chiar pozitiv. Așa că mai adaug în această rubrică încă ceva la care am să revin pe viitor cu siguranță! Se face extrem de ușor, e bună chiar și pe căldura asta insuportabilă și sigur pe gustul celor care iubesc ciocolata.  Citește mai mult…