Diverse

100HAPPYDAYS- SĂPTĂMÂNILE 13 ȘI 14

Ziua 86, 21 decembrie: tot pe întuneric, la lumina unei lumânări parfumate am terminat cartea despre care v-am povestit aici.

Ziua 87, 88, 89, respectiv 22, 23, 24 decembrie: pregăteli de Crăciun, miros de cozonaci, cu de toate: speranțe, bucurii, râsete, iubire, familie. ♥

Ziua 90, 25 decembrie: Crăciunul e pentru suflet, e în familie. Așa că am rămas acasă, urmând ca pe noapte să merg la al meu. Parcă a lipsit ceva, poate că din cauza vremii a părut așa de sec și de mut. N-am mai auzit strigătul de bucurie al sufletului, așa cum era odinioară…

Ziua 91, 26 decembrie: Jumătate de zi petrecută la al meu, cum spuneam. Toate bune și frumoase, într-o oarecare măsură. Important e că seara am revenit la mine unde am petrecut clipe frumoase.

Despre ziua 92, adică 27 decembrie am scris aici.

Ziua 93, 28 decembrie: În mare parte am fost prin vizite. Am fost la a mea mamaie, adică la unchiulețul și mătușica cărora le-am dat pozele făcute la Brașov. M-am bucurat că s-au bucurat de cât de mișto au ieșit unele și cât de amuzante altele.

Zilele 94 și 95, adică 29 și 30 decembrie, probabil ca tot omul, au fost de curățenie, de prăjiturit și implicit de râs. Sunt curioasă….oare se găsesc din astea de cumpărat? Și prin „astea” mă refer la conurile alea pe care se rulează coca.

SONY DSC

Ziua 96 a fost ultima zi din 2015. Mi-ar fi plăcut să fie și ultima zi din seria 100happydays, dar n-a fost să fie. Am jucat ȚOMAPAN (sper că vă mai aduceți aminte de el, nu?), remi, cărți, nu te supăra frate și alte jocuri de genul ăstuia. Am luat bătaie de la mama cam la toate, parcă tot norocul stătea deasupra ei.

Ziua 97, 1 ianuarie mi-am petrecut-o tot cu iub și a fost parcă urâtă într-un fel. Pentru că s-au dus toate așa repede și sărbătorile și zilele alea în care am tot stat și-am petrecut timp unii cu alții și magia lunii decembrie…

Zilele 98 și 99, 2 și 3 ianuarie: m-am bucurat de zăpada de afară și am profitat să fac poze. Multe. V-am zis că sunt dependentă, dacă pot spune asta de aparatul de fotografiat?  Sunt moartă după făcutul pozelor. Nu mie, adică eu nu prea apar în ele, că na, fotograful face poza doar :))

Mi-aș fi dorit să închei aceste 100 de zile cu o zi frumoasă. Defapt cred că a fost frumoasă ultima, cu toate că aici  am fost destul de melancolică. Dar și această melancolie a avut rolul ei.

Nu știu dacă m-am schimba după experiența asta, dar măcar au fost niște zile în care m-am bucurat de tot ce am putut.

6 Comentarii

Lasă un răspuns