Întâmplări

Au înflorit liliecii..

Au înflorit liliecii și sunt așa faini și colorați și frumos mirositori, nu vi se pare și vouă? Partea nasoală atunci când stai la bloc e că nu ai o grădină de unde pur și simplu te duci, rupi câteva crăcuțe și le aduci în casă. Doar îți delectezi ochii și nasul cu florile de liliac, pe care le vezi la tot pasul. În Brașov sunt peste tot. Liliac alb, liliac mov, liliac peste tot. Trebuie doar să scoți ochii din telefon și să-l vezi.

Ieri am fost la o scurtă plimbare pe străduțele Brașovului. Pe străduțe neumblate până acum (de noi) ca să admirăm clădiri, priveliști și să căutăm un cadru fain pe care-l văzusem eu postat pe facebook. N-am citit decât strada unde era făcut, la comentarii nu m-am băgat, deși dacă le citeam aveam să văd că acel cadru nu mai există, omul băgându-și nasul peste tot ce-i frumos. Ideea e că ne-am învârtit în sus și-n jos căutând câteva elemente pe care le văzusem în fotografie, iar negăsindu-le am zis că n-or mai fi și am renunțat în a le mai căuta. De plecat n-am plecat, am explorat zona care e foarte foarte faină.

Pe străduțe urcătoare, printre case tare frumușele, printre verdeață și oameni faini am văzut și doi căței ce păreau că se uită după stăpâni, care probabil coborâseră la piață, ori cine știe.. câteodată tare mi-ar plăcea să înțeleg ce vorbesc animalele, eh, dar multe mi-ar plăcea mie.

Unul mai drăguț ca altul, așa-i? De ce-am scris eu asta? O dau din lilieci în câini, așa pare. Păi cam așa, să știți. Pentru că de când a înflorit liliacul l-am tot bătut la cap pe C. că vreau și eu pentru în casă. Și cum mai toți liliecii par să fie în curțile oamenilor m-aș simți nasol dacă m-aș târgăța (ăsta cred că e cuvânt folosit doar de mine) de crăci ca să rup, chiar dacă unii atârnă peste garduri. Ei bine ieri, în timp ce fotografiam și admiram cățelul ăsta alb, vecinul de vizavi al cățelului culegea liliac. Nici nu-l văzusem dacă nu ne striga „poftim, luați și voi” și ne-a înmânat peste gard un superb buchet de liliac mov. E, ziceți voi: ce posibilitate există ca în aceeași zi în care am tot sperat să văd un astfel de arbust în „libertate”(adică să nu fie pe proprietatea cuiva) ca să pot rupe câteva crăcuțe, să-mi iasă (să ne iasă) așa în cale  un om cu suflet mare? Nu-i minunat?

Atunci mi-am dat seama că niciodată n-am mai primit nimic așa. Poate doar de vreo două ori de la niște babe din sat, dar nu se pune, că în sat toată lumea se cunoaște cu toată lumea. Se pare că oamenii pe aici sunt mult mai relaxați, oferă cu zâmbetul pe buze, văd altfel lucrurile. Probabil orașul ăsta frumos face ca oamenii să fie frumoși. Oricum ar fi, gestul omului mi-a făcut ziua mai frumoasă.

Și ia spuneți, la voi a înflorit liliacul? 🙂

liliac brașov

sursă foto: https://www.123rf.com + arhivă personală

14 Comentarii

      1. Nu, nu este iasomie. Este arbust, florile sunt puternic parfumate. Acum stă să înflorescă, pe la noi. Caută pe Google. Este posibil să aibă și alte denumiri, în funcție de zonă…

        Răspunde
          1. Nu mai știu nici eu, citesc și văd că, într adevăr, este considerată una și aceeași. Cred totuși că sunt varietăți ale aceleiași grupe sau nu știu cum să le spun… Cercetăm…

          2. Da, probabil sunt mai multe specii. Pe mine m-a dus cu gândul la iasomie când am citit că au un miros puternic, că știu că iasomie miroase tare puternic. Oricum ar fi, eu mă bucur de flori. E o pasiune descoperită recent 🙂

  1. A fost liliac, aproape a trecut. 🙂
    Frumos gest, mai ales ca eu cred ca liliacul se poate fura. Nu stiu de ce am in minte nebunia asta. desi recunosc uneori il fur, dar numai din garduri parasite, locuri ce nu apartin strict cuiva. 😛
    Concluzia: eu zic de mult, ca liliacul este floarea furului…(sa nu ma spui cuiva.. e secretul nostru).

    Răspunde
    1. Cred că a auzit de furat și mi-a băgat comentariul în spam :)). Deci, da, cam așa este, se poate fura, doar că eu m-aș simți prost să mă agăț de crengi ca să rup. Mai ales că sunt o persoană tare tare înaltă, ar trebui să fac tumbe să ajung la ceva :)) Și eu m-am gândit să iau, dar așteptam să găsesc așa cum spui tu, în locuri care nu par locuite, însă nu am găsit.

      Răspunde
    1. Daaa 😀 Adevărul e că eram pe niște străduțe întortochiate, unde toți se uitau la noi ca la niște pierduți în spațiu 😀 Cam asta eram, omul cred că a zis să ne facă o bucurie. Arătam a turiști și-a vrut să facă reclamă bună oamenilor de aici :)) Acu, serios, nici nu ai idee câta rânjetul am pus la omul ăla :))

      Răspunde

Lasă un răspuns