D`ale sufletului

fără titlu…

într-o noapte de toamnă
când eu
o să-mi port cadavrul în spate
printre sutele de constelaţii
şi din buzunare o să -mi cadă vise
tu să vii, să le aduni
şi să le răsfoieşti ca pe-o carte deschisă
să nu plângi de nu te vei găsi prin ele
ci să ştii doar atât:
te-am iubit atât de mult încât
viselor mele nu le-am vorbit de tine
de teamă că mi te vor lua…

Lasă un răspuns