SuperBlog

O surpriză nisipoasă

O surpriză nisipoasă

10 iulie, ora 08:02

În această dimineață soțul a intrat pe ușă cu un buchet de flori și cu un zâmbet larg și luminos. M-a strâns în brațe și mi-a șoptit la ureche că are o surpriză. Cine se aștepta tocmai la o vacanță la mare? L-am întrebat daca vorbește serios, dacă e nebun, dacă nu știa că nu putem pleca, pentru că cei doi copii aveau un program bine stabilit pentru acea perioadă. Nu mi-a spus nimic, doar mi-a zâmbit

ora 8:45

Iată-mă scriind de pe bancheta din dreapta a mașinii. În spate cei doi copii radiază de bucurie că îi așteptă o mini vacanță la mare. Sufletul meu radiază și el, cu toate că nu i-am arătat asta soțului. Nu mă așteptam la așa o surpriză. Când am ieșit din cameră, pe hol mă așteptau cei doi pitici cu bagajele gata făcute, îmbrăcați hazliu în costume hawaiene. Totul era pregătit. Aveam bagajele făcute, mâncare pentru drum, chiar și cazarea la hotel era aranjată. Mă simt ca un musafir în această vacanță.

hotel aurora

ora 14:51

Am ajuns de mai puțin de jumătate de oră. Suntem cazați la Hotel Aurora Mamaia. De aici până la plajă sunt mai puțin de 30 de metri.  Sunt mulți ani de când n-am mai stat la hotel. Până să avem copiii mergeam la mare cu cortul, eram mai libertini. Acum însă vreau tot ce-i mai bun pentru cele două floricele; mă bucur că și soțul meu s-a gândit la  asta, alegând un hotel de 2 stele SUPERIOR. Camera în care stăm „e super, pentru că e albastră”, așa au zis fetele mele dragi. Avem televizor, pentru nopțile în care vrem să pierdem vremea la desene, aer condiționat și chiar și frigider cu congelator. Am ieșit puțin pe balcon și mi s-au înmuiat picioarele. Văzută de la etajul 10, Marea Neagră se contopește cu cerul. Nici nu știi care linie-i desparte, unde începe unul și unde se termină altul. Vrei să ghicești unde e orizontul dar n-ai cum. Oare cerul de prea mare-ndrăgosteală se-neacă în mare, sau marea se agață de cer?

ora 23:18

Puștoaicele noastre dorm duse. A fost o zi plină, au alergat în lung și lat pe plaja plină de scoici aduse la mal de marea neliniștită. Am adunat așadar un coșulet plin cu scoici pentru bunici. Urmează unul pentru mătușa, pentru verișori și bineînțeles că și pentru noi. I-am cumpărat Carinei un colac. Taică-su a încurajat-o să intre în mare, pentru că fiind prima dată pentru ea, îi era teamă. S-au bălăcit amândoi în timp ce Elsa desena un portret de familie. Râsetele lor răsunau pe tot întinsul albastru. Ne-am plimbat cu vaporașul și am văzut pescăruși. A fost o zi plină de zâmbete și veselie.

11 iulie, ora 10:31

Am luat micul dejun în sistem bufet suedez la restaurantul Aurora, aflat în imediata vecinatate a Hotelului Aurora. M-a surprins plăcut să aflu că prețul pentru mic dejun este inclus în tariful de cazare. Acum ne bucurăm de razele soarelui. Soțul a plecat să cumpere înghețată, iar fetițele se joacă cu mingea. Am construit un castel de nisip și am făcut multe poze. Marea e așa liniștită, doar sunetul valurilor ce se mai sparg de stânci o fac să vorbească. 

ora 23:40

Am plecat pe la pranz de pe plajă. Soarele începuse să ardă prea tare, așa că am decis să mergem să vizităm Delfinariul, unde ne-am bucurat cu mic și mare de acrobațiile făcute de delfini. Tot astăzi ne-am plimbat cu telegondola. Cea mai fricoasă din echipă m-am dovedit a fi eu. Simțeam cum tremur din toate încheieturile, dar când vedeam chipurile pline de zâmbete ale celorlalți mai că-mi venea și mie să zâmbesc. După-amiază tati nu s-a simțit bine, așa că am decis să rămânem la hotel. Nu am stat în cameră, ci ne-am bucurat de accesul gratuit (inclus în prețul de cazare) la piscină sau mai bine zis la cele două piscine: una pentru adulți, alta pentru copii. A fost super distracție la piscină, Carina a început să se descurce binișor în apă și cel mai important e că nu se mai teme să intre singură.

Am cinat tot la Restaurantul Aurora, am făcut câte un duș, apoi ne-am răsfățat cu înghețată de căpșuni și desene animate. Atât baia cât și camera sunt foarte curate. Încă de când am ajuns am simțit un aer proaspăt, aerisit. Lenjeria e imaculată și miroase de minune. E o adevărată plăcere să-ți lași trupul să se relaxeze pe salteaua pufoasă.

12 iulie, ora 1:45

Azi am făcut o nebunie. Dar să o luăm cu începutul. Ne-am trezit îndeajuns de dimineață pentru răsărit. Parcă am văzut marea nascându-se, o splendoare! Ne-am alergat pe plajă și am cunoscut alte familii cu copii de vârsta fetelor noaste. Ne-am jucat cu toții cu mingea, am socializat și am încheiat întâlnirea de pe plajă cu un schimb de numere de telefon. Seara am mers în satul de vacanță, am mâncat vată de zahăr și ne-am distrat de minune. Am culcat fetele și am ieșit cu soțul meu la plimbare pe faleză. Am dansat sub clar de lună pe valsul mării și ne-am reîndrăgostit. Ne-am întors în jur de ora 1 în cameră și am sărbătorit cu un pahar de șampanie.

13 iulie, ora 21:08

Astăzi, din păcate a fost ultima zi la mare. Cam scurtă vacanța dar … asta e. Să sperăm că nu o să treacă o veșnicie până la următoarea. Fetele au ținut neapărat să rămânem să vedem apusul pe plajă. Câtă pasiune poate exista într-un asemenea moment! Purpuriul cerului învăluia zarea, timpul se zbăte-n loc iar inimile o luaseră la trap bătând ritmul înserării.

Acum suntem în drum spre casă. M-aș bucura ca data viitoare să mergem tot la un hotel din Mamaia, dar mi-ar surâde și ideea de a le arăta fetelor ce înseamnă cu cortul la mare. Draguțele de ele, acum dorm duse pe bancheta din spate. Aproape că aș dormi și eu, dar trebuie să-i țin companie soțului.

 

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2017

7 Comentarii

Lasă un răspuns