SuperBlog

Pantofii sport, Ottelo și o leneșă

Pantofii sport, Ottelo și o leneșă

Personaje

Felinele – niște superbi pantofi sport Puma, care zac de jumătate de an în raftul pentru încălțăminte.

FelinaS(tângă) și FelinaD(reaptă) sunt cele anterior menționate, fiecare primind inițiala S și D, respectiv Stângă și Dreaptă.

Ottelo – pantalonii sport, care sunt și ei uitați pe undeva prin șifonier

R. – o inițială oarecare, pseudonim pentru leneșa aici de față, căci despre mine este vorba.

Scena I

Actul I

(Acțiunea se petrece în București, la etajul unu al unui bloc proaspăt renovat.  Lift funcționabil.  Între hol și dormitor ușa este deschisă. Propietara  este în oraș.)

FelinaS (căscând și întinzându-și șireturile): Aaaaauch, ce mă mai dor oasele. Hei, FelinaDo, vezi că urcă un gândăcel pe tine.

FelinaD: Ăăăăăă, gândăcel? Undeeeee? (urlă și începe să se scuture, impacientată). A, uite-l micuțul, a venit în vizită la tovarășul păianjen. Mânca-l-ar mama, ce mă gâdilă el cu piciorușele!

FelinaS: Crezi că mai știe că ne are? Poate s-a lovit la cap și și-a pierdut memoria… Poartă numai sandalele alea oribile, dar la cât de mult merge pe jos, nici nu mă miră. Mai mult ar dura să se lege la șireturi.

FelinaD: Propietara? Adică fata aia leneșă de ia taxiul de la magazinul din colț până în fața blocului? Of … nu știu de ce ne-a mai luat din categoria de articole sport, de pe Answear.ro . Mi-e așa dor de toată lumea de acolo.  Ce-ar fi să facem ceva să mai vedem și noi lumina soarelui? Și poate s-o convingem cumva pe coana Leneșă să iasă la alergat.

answear-banner-1

FelinaS: Poate dacă s-ar împiedica de noi … hai să încercăm să coborâm de aici. La trei … doi … unu … sări!

(se aude o bufnitură, apoi vaiete și bocete)

Felinele: Au au au, spatele nostru! Poate ne-am pripit puțin … acum suntem bune de aruncat. Să ne tragem sufletul. large_img_804288

FelinaS: Sau mai bine să ducem treaba la capăt. Ia-te după mine. Să-l strigăm pe Otello.

FelinaD: Pe cine? Ottelo … Ottelo, parcă am mai auzit undeva numele ăsta… ia stai.. Ottelo, pantalonii sport de damă? Oare mai trăiește? Nu l-am mai văzut de o veșnicie! Otteloooo, flăcăăăăău! (și strigă până ce rămâne fără voce)

(Din străfundul șifonierului se aud sunete de luptă. Oase rupte, chicote, înjurături – Ottelo reușește să iasă de sub un maldăr de haine. Fusese îngropat acolo în urmă cu jumătate de an și de atunci a dormit un somn profund)

Ottelo: Ăh, uf, ce-am mai obosit. Ce-o fi având cu mine fătuca asta de m-a vârât tocmai acolo? Cine mă strigă?

FelinaD: Suntem noi, Felinele. Ne-am gândit să o scoatem pe R. la alergat. Ne e dor să simțim asfaltul … Ne ajuți?

Ottelo: Pfoai, mai întrebați? O să fac găuri de nepurtare! M-aș fi bucurat mai tare dacă mă cumpăra cineva sportiv. Am să încerc să ies din cutia asta.

(Un alt sunet se aude în cameră. Ottelo se vaită pe jos. Ușa șifonierului scârțâie și rămâne deschisă)

FelinaS: Sssst. Se aude liftul. (ciulește urechea) S-a oprit. Asta e fătuca R. Numai ea e în stare să urce cu liftul un etaj. Liniște!

(Se aud pași ce se îndreaptă spre ușă. Sunetul cheilor învârtite în încuietoare răsună. Ușa se deschide).

                                                                           Actul II

R. (cu gura căscată, aruncă nervoasă cheile pe masă și se apleacă să ridice de pe jos  pantofii sport Puma aka Felinele): Pe voi nici large_img_783219nu vă mai știam, dar îmi plăceți tare mult. Cred că sunteți cadou de la George, de când a venit în țară, de vreo jumătate de an.   Haha, ce Dumnezeu căutați pe jos? (privind spre dormitor) Și ce  se întâmplă aici? Și pantalonii sport sunt pe jos … hmmm … cred că început să înnebunesc, dar parcă ăștia pun la cale ceva.

FelinaS: (uitându-se după R. care își turnă niște cereale într-un bol cu lapte): Oare era nevoasă? Parcă nu mi s-a părut. Ssst… uite-o că vine.

R.: Știți ceva? Chiar e o zi minunată. Am să mă îmbrac și vă încalț imediat pentru o alergare prin Herăstru. Să mai iau o gură de cereale întâi.

(Se aude liftul cum coboară. Etajul unu, parter. R. iese din bloc).

Scena II

Actul I

(Aleile parcului sunt pline. Oameni care aleargă, multe tarabe cu de-ale gurii și terase. În jur miros de grătar)

FelinaS: Credeam că nu mai ajungem odată! Oare știe că sunt doar 13 trepte până ajungem la parter, nu? Dar probabil dacă ar fi știut, nu am fi așteptat atâta liftul.

FelinaD: Glumești? Uite-o cum se mișcă!!! Credeam c-a pomenit ceva de alergare. A-LER-GA-REEEEE!!! Ăsta e mersul melcului obosit și adormit. Hai fatăăă, dă din picioare. Ceeee? (holbând ochii și panicându-se dă enervată din șireturi) Nu bancaaaa, nu te duce spre bancăăăă!

Ottelo: Nu la bancă se duce, tu nu simți cum plutește mirosul de mici? Își ia și ea un miculeț, că doar a obosit de atâta mers (râde). În plus, uitați-vă și voi că mai am un pic și bubui. Mă simt întins la maximum. Cred c-a mai adăugat ceva kg fata noastră.

Felinele (în cor): Nu înțelegem cum poate să meargă așa încet …  (ring ring) ia, ce se aude?

R. (răspunzând la telefon): Alo, aaa, nu pot fată, că sunt extenuată. Sunt la alergat.

Felinele (dându-și ochii peste cap): E … extenuată? Pfoai, ce glumeață e fata asta. Dacă ar fi să ia un premiu, ar fi pentru lene. Ar putea câștiga o probă pentru SuperLeneși!

FelinaS: (luminându-se la față, cu un rânjet prostesc) Nu se poateeeeee!!!! Dragă surioară, învârte-ți ochii la 30°, hai, repede, repede.  Uite ce pantofi sport bărbătești! FelinaDo, îți jur că m-am înmuiat toată. Mă îndrăgostesc, surioară … hmm și ce bărbat bine! Sigur e pe placul lui R.

An overweight woman looking spent and exhausted while jogging
sursă – http://vectortoons.com/

FelinaD: Ce potrivire zici că este? Nimic nu știi. Păi tu nu vezi că omul aleargă, în timp ce fătuca asta obosită pare că măsoară terenul? Milimetru cu milimetru, încet, molcom, ca nu cumva să curgă vreo broboană de transpirație.

FelinaS: Surioară, hai de rog să tragem de ea, m-am îndrăgostit lulea!

R. (începând să alerge din ce în ce mai repede): Parcă mi-o iau picioarele înainte! Ce s-o întâmpla? Zău că nu am control!

FelinaS: Aleargă surioară, aleargă! Uite, sunt Converse, toată viața mi-am dorit un așa iubit! Ooo, dar de ce încetinim? Hai toanto, nu pe bancă din nou!!! Oooo… (suspindă, cu lacrimi în ochi)

FelinaD: (cu o voce duioasă): Lasă dragă, nu te întrista. Mai tristă ar trebui să fie R., că uite, a alergat 2 metri și gâfâie de parcă a urcat Everestul …

Ottelo: (furios): Lăsati bocetele, fetelor. Pregătiți-vă pentru o altă jumătate de an de stat la naftalină! Fătuca asta se întoarce acasă!

(Se aud plânsete, bocete și jelituri. În jumătate de oră se deschide ușa apartamentului. R. aruncă pantalonii la baie și îndesă pantofii sport într-o pungă, pe care o urcă pe șifonier).

Sfârșit.

Acest articol participă la proba 8 din cadrul competiției SuperBlog 2016.

Lasă un răspuns