Diverse

pizap.com14697093805131La început au fost rolele. Unele ieftine, cu niște roți care făceau atât de mult zgomot că parcă trecea un tractor pe drum. Dar cui îi păsa, când ele ofereau distracția zilnică alături de prieteni? Căzături, întreceri, zâmbete … Aproape că ne făcusem un obicei, ca la fiecare sfârșit de săptămână să „zguduim” șoseaua. Ușor ușor, totul s-a transformat într-o dependență, pentru că tare posomorâtă eram când afară ploua și nu mă puteam plimba.

Anii au trecut, rolele au rămas mici și au fost înlocuite cu altele noi și mult mai frumoase. Astea nu fac zgomot și parcă merg singure. Obiceiul a rămas, doar partenerii s-au schimbat, astfel încât de 1-2 ori pe săptămână ies împreună cu soră-mea și al meu la plimbări de lungă distanță. Citește mai mult…

D`ale sufletului

Când femeile sunt oarbe

Câteodată, este nevoie de doar un cuvânt care să trezească ceva în noi. O idee, o imagine, un sentiment. Uneori un miros care ne poartă pe cărări pe care le-am lăsat undeva în urmă, alteori o situație. Îți amintești, simți, te-ntrebi și încerci să uiți, până când un ceva  te trage iar de mânecă și îți amintește.

Să fi trecut vreo 15 ani ani de atunci. Încă văd durerea și rușinea din ochii femeii la a cărei poartă ne jucam. A ieșit desculță, plângând, fugind și urlând la noi să intrăm în curți că bărbate-su e beat și vine după ea. Eram copii și eram curioși, așa că am intrat în curte la o prietenă și ne-am uitat prin gard. Puteam auzi cum o înjura de mama focului și cum se izbeau de gard pietre de dimensiuni diverse. Noroc că nu avea ținta prea bună.. Iar femeia, a dormit pe câmp în noaptea aia, așa desculță cum era. Nu era la prima bătaie și nici la ultima. Acum, din fericire, el e mort, iar ea și-a recăpătat formele de femeie. Citește mai mult…

Plăceri nevinovate

SONY DSCCă tot e vară, soare, cald și super multă zmeură în gradină m-am gândit să fac ceva cu ea. Ce-i drept ne-am cam plictisit să mâncăm mereu și să o adunăm :)) Sună a lene, nu? Întotdeauna am zis că e foarte aiurea vara când totul e din belșug, să zicem zmeura, că ea e vedeta astăzi, poate prea din belșug, ca apoi atâtea luni să-i ducem dorul.

Rețeta de astăzi conține zmeură, așadar fugiți de adunați. Nu am mai făcut-o, nu am mai mâncat deci nu știam în primul rând dacă îmi place. Nu mănânc fructe decât în forma lor naturală, în rest în nimic altceva. Tocmai din cauza asta am ales să fac o tartă cu zmeură, pentru că zmeura rămâne întreagă la final :)) Nu am avut nici tavă pentru tartă, dar nu m-am lăsat împiedicată de acest lucru. Am folosit o tavă rotundă, de pizza, cu diametru 26 cm.  Citește mai mult…

Diverse

Cadouri de la StarGift

Recunosc că nu sunt omul comenzilor online. În afară de cărți (și acolo am fost destul de sceptică după ce am comandat ceva pentru facultate de la un anticariat din București și nici în ziua de azi n-a ajuns comanda, dar nu-i problemă, eu încă mai aștept :)) ) am mai comandat online doar poze, pentru că față de prețurile din oraș, site-ul căruia i-am rămas client fidel oferă prețuri și calitate super și un tricou pentru al meu. Nu mai știu pe ce site am dat comanda, dar îmi aduc aminte clar că dimensiunile specificate în descrierea produsului nu coincideau cu dimensiunile reale ale tricoului. N-a fost o problemă gravă pentru mine, dar pentru colega mea da. Tricoul comandat de ea nu i-a venit prietenului ei, deși teoretic trebuia. Cam asta a fost experiența mea cu comenzile online, pe scurt. Dacă ar fi să mă uit mai bine e cam negativă treaba. Citește mai mult…

D`ale sufletului

Duminică. Ploaie. Singurătate. Apăsare.

Duminică. Ploaie. Singurătate. Apăsare. Patru substantive atât de semnificative pentru astăzi. M-am trezit la șase azi dimineață din cauza ploii. Prea multă gălăgie pentru câțiva stropi. Și nici măcar n-au scăldat rădăcinile ascunse bine sub pământ. M-am adâncit și mai tare în cearceaful cu picățele mov și am simțit nevoia să plâng. Când am deschis din nou ochii era un soare trist, iar capul meu vâjâia de parcă aș fi fost mahmură. Nu-mi amintesc să fi băut ceva aseară.

Duminică. Ieri am făcut parastasul de 1 an pentru mamaie. În ultima săptămână am alergat ca un titirez și-am fost tot mai obosită. De la curățenie generală la făcut prăjituri și pus mese. De la fericire, la oboseală, la ușurare. Nu știu dacă am simțit ceva special, dacă mai puteam să simt ceva special.  Știu doar că azi m-am trezit mai obosită decât m-am culcat. Că aș sta undeva unde să uit de tot și să mă relaxez. Undeva ferit de ochi străini, undeva ferit de omenire, de trafic, de gălăgie. Să fiu doar cu mine.  Citește mai mult…

Plăceri nevinovate

SONY DSC

Probabil că  unii dintre voi știți deja că zilele trecute a fost ziua soră-mii (mda, și-a mea) și am încercat și reușit să mai bifez o rețetă. Vedeta zilei a fost tortul egiptean care n-a prins deloc la al meu, spre nerușinarea lui!!! (asta o zisei așa, că știu că citește asta). Nu e deloc complicat de făcut, trebuie doar niște răbdare pentru spart nuci și pentru copt trei blaturi separat. Cremele pentru tortul egiptean sunt două la număr, ușor de făcut, iar gustul este ceva de vis.

Așadar, pentru 1 blat avem nevoie de  2 albușuri, 2 linguri de zahăr , jumătate de lingură de făină și 50 de grame alune sau nuci măcinate.  Batem albușurile spumă,  adăugăm zahărul și mixăm în continuare. Apoi cernem făina și-o încorporăm împreună cu nucile/alunele cu telul, nu mixerul, ca să rămână pufos.  Compoziția se întinde pe baza unei forme de tort și se bagă la cuptor până când se rumenește.  (eu am folosit una de 26 cm). Sinceră să fiu, când am văzut cât de fragile sunt blaturile m-am cam speriat, dar la final chiar a ieșit totul ok :)) Citește mai mult…

D`ale sufletului

Când una-i albă, alta-i neagră …

Prin vene curge același sânge. Aceeași nuanță străbate atent fiecare lungime a părului. Unul îngreunat de bucle vesele și plăcute ochiului care atârnă până aproape de mijloc. Tot până la mijloc, celălalt e dureros de drept. Parcă l-ar fi tras cineva de mâini și picioare de rămâne în aceeași poziție neînduplecată. Aceeași tentă verzuie scaldă căpruiul irișilor și-l închide la centru. Aceleași gene dese … si totuși… opt ani diferență.

Probabil v-ați prins că este vorba despre mine și soră-mea. Asemănările nu se opresc aici, mai este una mare și lată. Diferențele însă …. nu îmi ajung degetele să le enumăr. Uneori tind să cred că o face intenționat cu alesul a ceea ce-i place. Mă gândesc că dacă ea a fost ultima, iar eu deja aveam niște preferințe când a început să guste ea din viață, atunci musai trebuia să-i placă ce nu îmi plăcea mie. Albastru? Nuuuu, mov! Gustul de ciocolată? Ba vanilia e mai bună!

În materie de caracter iarăși există o mică asemănare. Amândouă suntem supărăcioase, încăpățânate și orgolioase. Numai că după ce ne certăm (ce, credeați că dacă am crescut e totul lapte și miere?) eu sunt cea care se duce la ea, iar ea e cea care îmi întoarce spatele și rămâne bosumflată. Citește mai mult…

Diverse

Tu cum te răcorești vara asta?

Nu știu dacă v-am mai spus, dar cu siguranță că am tot vorbit pe aici, că mie NU îmi place vara. Temperaturi 30+, mult soare, prea mult soare, căldură exagerat de sufocantă, brobonele de transpirație, insolații, arsuri și lista poate continua. Nu vreau să îmi închipui cum ar fi să stau la bloc, deși am puțină idee din anii în care am fost căministă și zilele de vară mi se păreau un calvar.

Viața la casă pe timpul verii mi se pare un pic mai răcoroasă, dar  mai solicitantă decât orice altceva, pentru că vara este anotimpul în care grădina are cea mai mare nevoie de atenție. Și atunci trebuie să înveți să îți dozezi timpul în așa fel încât să le împaci pe toate și să nu stai prea mult expus razelor soarelui. De aceea este bine să îți începi activitățile prin curte/grădină dimineața cât mai devreme, pentru că după ora 10-11 începi să simți efectele caniculei. Citește mai mult…